Atractii in zona

Situat de-a lungul unui defileu spectaculos si inconjurat de padurile falnice ale Moldovei, lacul Izvorul Muntelui este un loc privilegiat de natura. 
In caz ca te-ai hotarat sa vii sa participi la Bicaz Kayak Fest, te poti bucura din plin de frumusetea imprejurimilor de pe malul lacului Bicaz, unde gasesti pensiuni si locuri pentru camping, sau chiar de pe lac, daca te cazezi la Hotelul Plutitor Lebada sau pe pontoane arondate Portului Turistic Bicaz.

Lacul Izvorul Muntelui este cel mai mare lac antropic din Romania, avand o lungime medie de 35 km si un perimetru de 71 de km. Astfel in tipul unei ture cu caiacul sau canoea, vei avea timp sa admiri masivul Baraj construit in 10 ani de zile, legendarele stanci ale Masivului Ceahlau, dar si Piatra Teiului, blocul imens de piatra care, din mijlocul apei, vegheaza intreaga zona.
In apropierea barajului se afla Portul Turistic Bicaz, locul de START/FINISH pentru Bicaz Kayak Fest de unde poti inchiria de la Clubul Outdooris caiace si canoe pentru a descoperi aceste frumuseti si de a te bucura de ele intr-un ritm lent. 

Si daca tot stai cateva zile in zona pentru a participa la Bicaz Kayak Fest, noi iti recomandam sa vizitezi urmatoarele:

Barajul Bicaz

Aflat pe cursul superior al râului Bistrița, în Carpații Orientali, lacul a luat naștere ca urmare a construirii barajului hidroenergetic Bicaz. Barajul are o înălțime impresionantă de 127 metri, dintre care 30 metri se află sub pământ. 
Corpul acestuia este străbătut de kilometri de galerii, puțuri de aerisire și nișe de vizitare. În interiorul barajului nu există semnal telefonic, iar în galerii se poate resimți miros de sulf sau de gaz metan. Unele încăperi servesc instalațiilor de acționare și comandă, dar și echipamentelor de urmărire sau monitorizare seismică de mare precizie. Barajul Bicaz a fost proiectat să reziste chiar și unui cutremur cu magnitudine de 9,5 grade pe scara Richter.
De aproximativ 64 de ani, barajul ține în spate 1,3 miliarde metri cubi de apă ale lacului de acumulare Bicaz. Pentru realizarea acestuia au fost strămutate 22 de sate, cu un total 18.700 de locuitori. Din păcate, trei dintre sate, Răpciunița, Cârnu și Reteș, au dispărut în totalitate. Inclusiv biserica de la Hangu a sfârșit dinamitată. În prezent, atunci când lacul scade, mai pot fi observate ruinele fostei biserici.
La construcția propriu-zisă a Barajului Bicaz au luat parte peste 15.000 de oameni, care au lucrat timp de 10 ani. Lucrările pentru electrificarea Moldovei au început în anul 1950 și prevedeau existența unei uzine electrice în satul Stejarul, din comuna Pângărați, dar și închiderea râului Bistrița, printr-un baraj înalt de 60 metri.
Văzut din dronă, Lacul Bicaz are o formă alungită, având aproximativ 35 km lungime. Pentru a obține o cădere de apă de peste 120 metri înălțime, lacul a trebuit să traverseze muntele Botoșaniului și să iasă direct în localitatea Stejarul. Lacul Izvorul Muntelui (Lacul Bicaz) s-a format oficial în luna iulie 1960, urmând ca din luna octombrie să înceapă să producă energie electrică. Astfel, Barajul Bicaz a devinit piatra de temelie a sistemului hidroenergetic românesc.

Orasul Bicaz

Bicazul a fost o asezare rurala, cu o vechime de peste 400 de ani, care a devenit cunoscuta incepand cu anul 1951 cand s-au demarat lucrarile de constructie a barajului Bicaz. Astfel, satul de munte a devenit o colonie muncitoreasca formata din mii de oameni din intreaga tara, care au fost adusi in zona de regimul comunist, pentru a contribui la ridicarea Hidrocentralei şi a Lacului de acumulare. Astazi, orasul Bicaz se intinde pe o suprafata de 144 de km2, detine patru sate in administrare: Izvoru-Alb, Izvorul Muntelui, Potoci si Secu si are sub 9 mii de locuitori.
Prin asezarea sa geografica orasul Bicaz reprezinta punctul de acces spre o mare parte din obiectivele turistice ale judetului Neamt, si anume: lacul Izvorul Muntelui (4 km), Masivul Ceahlau, Peştera Tosorog (24 km), Pestera Munticelu (26 km), Cheile Bicazului si Cheile Sugaului (25 km), Poiana Teiului si Valea Tarcaului, ruinele Palatului Cnejilor sau Manastirea Buhalnita (ctitorita in 1627), statiuniunea Durau, etc.

 

 

Varful Toaca, Masivul Ceahlau

Adevărată fortăreaţă naturală, Masivul Ceahlău este cunoscut pentru frumusețea sa dramatică și legăturile sale puternice cu mitologia românească. Este considerat un loc sacru pentru mulți, fiind asociat cu legendele și poveștile străvechi dacice. Masivul Ceahlău oferă o gamă variată de trasee de drumeții, de la cele ușoare la cele mai dificile, dar trebuie sa urci cele 523 de scari pentru a ajunge la altitudinea de 1904 m pe varful Toaca de unde poti admira in toata splendoarea Lacul Izvorul Muntelui si imprejurimile care iti vor taia rasuflarea.

Pauza poti sa o faci la Cabana Dochia la altitudinea de 1750 m unde poti savura traditionalul MBS, mamaliga cu branza si smantana, si cu doua ochiouri deasupra! Nu o sa regret!

Iar ca turul sa fie complet, la coborare poti sa treci pe la Cascada Duruitoarea pentru a vedea cum cade apa de la 25 de metri inaltime.

Mai multe informații cu privire la traseele de pe Muntele Ceahlău, taxa de acces și altele găsiți aici:
Direcţia de Administrare a Parcului Național Ceahlău: tel 0233 256 600, https://www.ceahlaupark.ro/

Cheile Bicazului

Una dintre cele mai spectaculoase atracții naturale din România care au fost formate de râul Bicaz pe parcursul mileniilor, sunt caracterizate de stânci abrupte și perpendiculare iar culoarea lor oferă un spectacol vizual remarcabil.

Celebra șosea DN12C, cunoscută și sub numele de „Drumul Bicazului”, străbate acest peisaj impresionant si oferă soferilor o experiență deosebită, serpuind printre stânci și oferind priveliști uluitoare. Dar ca peisajul sa fie complet, iti recomandam sa vizitezi si Cheile Bicajelului pentru a tranversa defileul peste podul suspendat la peste 50 m deasupra raului. Iar apusul poti sa il urmaresti de la una din cele doua refugii panoramice.

Mai multe informatii despre trasee poti gasi in link-ul urmator: https://www.cheilebicazului-hasmas.ro/

Cheile Șugăului si Pestera Munticelu

Cheile Șugăului, situate în apropierea orașului Bicaz, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase și sălbatice zone din Carpații Orientali. Această arie naturală protejată face parte din Parcul Național Ceahlău și este un paradis pentru iubitorii de natură, drumeții și alpinism.
Formațiunile stâncoase impresionante ale Cheilor Șugăului sunt sculptate de apele râului Bicaz, care au săpat în calcarul masivului Ceahlău un canion adânc și îngust. Peisajul este dominat de versanți abrupți și turnuri de piatră, care oferă priveliști de neuitat și provocări pentru cei pasionați de escaladă.
Cheile Șugăului sunt accesibile pe tot parcursul anului, însă primăvara și toamna sunt considerate cele mai bune perioade pentru a le vizita, când natura este în plină efervescență și culorile sunt deosebit de vii. Indiferent de sezon, această destinație rămâne un loc de refugiu și inspirație, unde vizitatorii pot găsi liniște și pot admira frumusețea nealterată a naturii.
De asemeni pestera Munticelu este o destinatie fascinantă pentru iubitorii de speologie și natură. Această peșteră, mai puțin cunoscută decât celebrele Peștera Scărișoara sau Peștera Urșilor, oferă o experiență unică datorită formațiunilor sale geologice și biodiversității pe care o adăpostește.
Accesul la Peștera Munticelu se face relativ ușor, drumul fiind marcat și accesibil pentru majoritatea vizitatorilor. Este recomandat să aveți echipament adecvat pentru speologie, inclusiv lanternă și încălțăminte potrivită pentru teren accidentat, deoarece interiorul peșterii poate fi umed și alunecos.
Peștera se desfășoară pe mai multe nivele și include o varietate de galerii, săli și coridoare. Este important de menționat că peștera este un habitat important pentru diferite specii de lilieci, care joacă un rol esențial în ecosistemul local. Din acest motiv, vizitatorii sunt încurajați să respecte mediul și să nu perturbe viața sălbatică.