bicaz[1]

Orasul Bicaz: aceasta localitate a fost o asezare rurala, cu o vechime de peste 400 de ani, care a devenit cunoscuta incepand cu anul 1951 cand s-au demarat lucrarile de constructie a barajului Bicaz. Astfel, satul de munte a devenit o colonie muncitoreasca formata din mii de oameni din intreaga tara, care au fost adusi in zona de regimul comunist, pentru a contribui la ridicarea Hidrocentralei şi a Lacului de acumulare. In anul 1952 se infiinteaza Fabrica de Ciment Bicaz necesara asigurarii cantitatilor mari de ciment pentru constructii, iar in anul 1979, se va infiinta a doua linie de fabricatie prin Fabrica de Ciment Tasca-Bicaz, complexul denumit „Combinatul de Lianţi şi Azbociment Bicaz”, care a devenit cel mai mare producator de ciment din tara la acea data.In anul 1960, odata cu terminarea lucrarilor la baraj si la Hidrocentrala “Stejaru”, Bicazul a fost declarat oras.

01-orasul-bicazAstazi, orasul Bicaz se intinde pe o suprafata de 144 de km2, detine patru sate in administrare: Izvoru-Alb, Izvorul Muntelui, Potoci si Secu si are sub 9 mii de locuitori. Din punct de vedere economic, populatia orasului se ocupa cu exploatarea si prelucrarea lemnului, a cimentului, cresterea animalelor, agricultura, comert, turism si agroturism. Cea mai mare fabrica din zona este “Moldocin” detinuta de compania germana Carpat Cement care se ocupa cu valorificarea marnelor si calcarelor din cariere.

In ultimii ani, administratia locala se implica in dezvoltarea din punct de vedere turistic a zonei, in special in satele Izvorul Muntelui si Potoci. Astfel ca, o destinatie atractiva pentru agrement o reprezinta lacul “Izvorul Muntelui”, fiind singurul lac din tara situat intr-o localitate de munte pe care se sarbatoreste la data de 15 august Ziua Marinei. Lacul are o adancime de 100 m si poate fi admirat in zilele senine de pe Varful Toaca al masivului Ceahlau. In apropiere se afla masivul Ceahlau cu 3 trasee de drumetie ce pleaca din Izvorul Muntelui si Cheile Bicazului, deasemenea cu numeroase trasee de drumetie.

Prin asezarea sa geografica orasul Bicaz reprezinta punctul de acces spre o mare parte din obiectivele turistice ale judetului Neamt, si anume: lacul Izvorul Muntelui (5 km), Masivul Ceahlau, Peştera Tosorog (24 km), Pestera Munticelu (26 km), Cheile Bicazului si Cheile Sugaului (25 km), Poiana Teiului si Valea Tarcaului, ruinele Palatului Cnejilor sau Manastirea Buhalnita (ctitorita in 1627), statiuniunea Durau, etc.

 

Parcul National Ceahlau: “Ceahlăul este muntele împărat, este podoaba, poezia ţării, este izvorul tainic al legendelor şi doinelor neamului nostru, este ochiul etern deschis asupra hotarelor moşiei strămoşeşti.”

(Nicolae Gane)

    Masivul Ceahlau 77 Kogaion (Koghion) sau Pionul (Peonul), considerat muntele sacru al antichităţii, despre care se spune că, în zilele senine, putea fi admirat de la gurile Dunării, Ceahlăul este unul din stâlpii spiritualităţii străvechi (poartă hramul “Schimbarea la Faţă”), un adevărat Olimp al neamului românesc.

Reprezentat în al doilea cartier (senestra sus) al stemei judeţului, masivul Ceahlău este cel mai impunător din ansamblul muntos al Carpaţilor Orientali (Dacici, cum li se mai spunea odinioară), fiind situat în partea centrală a acestora, mai precis la intersecţia paralelei de 470 N cu meridianul 260 E. Înconjurat de valea Bistricioarei la nord, valea Bicazului la sud, valea Bistriţei la est şi văile Bistrei, Pinticului şi Jidanului la vest, masivul Ceahlău este constituit dintr-un sistem de culmi dispuse radial, având altitudini ce variază între 1000-1300 m şi care converg către cele două puncte mai înalte: Vf. Ocolaşul Mare şi Vf. Toaca. Cel mai înalt vârf este considerat vârful Ocolaşul Mare, cu 1907 m, vârful Toaca măsurând numai 1900 m.Manastire-schit-Ceahlau

Zona cea mai înaltă a muntelui este reprezentată de un platou central, cu o lăţime de 1 km şi o lungime de 6 km, dispus pe direcţia N-S. Trecerea de la platoul superior spre zona periferică se face brusc, printr-o centură de abrupturi cu înălţimi de 300-500 m.Cei dintâi care au deschis o potecă bună de urcat pe Ceahlău, prin Durău, au fost cnejii Cantacuzini, vechii proprietari ai Hangului. Prin anii ’70 ai secolului XIX, Vasile Măcărăscu (pe atunci subprefect al plăşii Muntele) îmbunătăţeşte vechiul drum, făcând şi un adăpost la Fântânele (loc a cărui denumire provine de la “Fântâna Măcărăscului”, o fântână amenajată de acelaşi subprefect).umbra piramida

Pe Ceahlău se petrec an de an, cu regularitate, două fenomene optice inexplixabile. În prima parte a lunii august, chiar la răsărit umbrele vârfurilor Toaca şi Piatra Ciobanului formează o hologramă naturală imensă, ce are forma unei piramide.

Fenomenul este denumit Umbra Piramidei şi a transformat Vârful Toaca într-un adevărat mister. Puţin după data de 6 august, sub lumina puternică a răsăritului, Vârful Toaca şi Piatra Ciobanului formează o piramidă imensă, scrie efemeride.ro.

   

     Măsurătorile efectuate de specialiști au demonstrat că laturile bazei au exact dublul lungimii piramidei lui Keops, din Egipt, iar unghiul pantelor este cu doar 10 grade mai mare decât cel al aceleiași piramide.

Efectul de Umbra Piramidei este doar o iluzie optică, care se formează datorită celor două vârfuri muntoase, combinate cu norii de ceaţă, inclusiv particule de apă şi cu razele solare. Acesta are aspectul unei piramide cu baza patrata, figura considerata a se forma extrem de rar in mod natural.dochia3

Fenomenul este unic în lume. Piramida umbrelor apare in masivul Ceahlau, in fiecare an, in primele 10 zile ale lunii august. Vanatorii acestui fenomen cred ca piramida este creatia stramosilor nostri, scrie travelsplendid.ro.

TAXA DE REZERVATIE – O nota buna de adus celor care administreaza acum parcul national Ceahlau. Turistii trebuie sa plateasca o taxa de rezervatie de 3,5 ron (pentru studenti, pensionari, luati acte doveditoare in acest sens!) sau 7 ron (restul lumii) la inceputul traseelor (exista niste cladiri special amenajate spre care sunteti indrumati in Durau sau Izvoru Muntelui), dar merita, pentru ca este curatenie la tot pasul! Bravo!

 

Lacul Rosu: este un lac de baraj natural, situat la poalele Muntilor Hasmasu Mare, in apropiere de orasul Gheorgheni, din judetul Harghita. Este cel mai mare lac natural montan din Romania numele provenind de la Paraul Rosu, care traverseaza straturi de culoare rosie, cu oxizi si hidroxizi din fier.Lacu Rosu
Pe vremea lui Ceausescu, cele doua minuni erau destinatii turistice obligatorii pentru concediile itinerante prin tara.
Lacul pare intunecat si amenintator, cioturile ce ies din apa lasând impresia ca o civilizatie lacustra si-a gasit sfârsitul cu numai câtiva ani inainte sa treci pe acolo. Cârduri de rate trec nestingherite pe lânga tine daca te aventurezi cu barca pe apa. Motiv suficient sa dai la rame cam 10 minute, la concurs cu macanitoarele, cât sa te departezi de mal si sa observi civilizatia de la distanta.

Lacul Rosu s-a format relativ recent, intr-o zi din luna iulie 1837. Atunci, dupa o serie de furtuni si ploi torentiale, din Muntele Ucigasu s-a desprins o bucata si a blocat pârâul Licas, pârâul Oii si paraul Rosu.
Martori actuali ai calamitatii naturale de atunci sunt cioatele de molid ramase in apa. Reflectarea purpurie in lac a Suhardului Mic, prezenta aluviunilor rosiatice aduse indeosebi de pârâul Rosu si calcarele roscate din jurul sau i-au facut pe ciobani sa-i dea numele de Lacul Rosu.
Abia in 1857, trei turisti din Gheorgheni au poposit pe malurile sale, uimiti si fermecati de frumusetea salbatica a privelis tei montane si a lacului. Au povestit tuturor ca au descoperit un colt din paradis. De atunci, atrasi de frumusetea naturala a lacului, de bogatia faunei, florei, numerosi turisti au strabatut potecile acestei regiuni.

In 1910 a inceput construirea drumului din Gheorgheni pâna la Lacu Rosu, realizat pâna in locul numit „Gâtul Iadului“, si numai in 1937 s-a terminat drumul care leaga Transilvania de Moldova.

Imprejurimile lacului au o fauna si o flora foarte bogata, predomina padurile de conifere in amestec cu alunul, salcia de munte, pe versantii din preajma cresc bradul alb, paltinul si plopul de munte iar dintre animale vietuiesc rasul, capra neagra ,lupi, cerbi mistreti.

 

Cheile Bicazului : In aval de Lacu Rosu incep Cheile Bicazului, chei in Carpatii Orientali, pe valea raului Bicaz, care fac legatura intre Transilvania si Moldova. Are o lungime de 8 km de la Lacu Rosu pana la satul Bicazul Ardelean. Peretii de calcar ai Cheilor Bicazului sunt un rezultat al fierestruirii lor de catre apele repezi ale Bicazului.

Cheile Bicazului fac parte din Parcul National Cheile Bicazului-Hasmas care are ca arii protejate: Lacu Rosu, Cheile Bicazului, Hasmasul Mare.
Drumul din Cheile Bicazului este format din serpentine ametitoare. Peretii de calcar ai stancilor ascund pesteri (precum Pestera Neagra si Pestera Cascada) cat si avene ( Licas, Avenul cu trei intrari).
Pe parcursul serpentinelor din Chei exista mici magazine cu suveniruri, produse lucrate de artizanii romani si de cei maghiari din zona.